Cine sunt eu ? 

       În primul rând,  sunt mamă. O mamă foarte implicată în educaţia copiilor săi.

    Timpul petrecut alături de ei este foarte preţios pentru mine.  Sporovăim despre câte-n lună şi-n stele, citim, desenăm, ne jucăm, ne plimbăm…

      Îmi place să fiu mamă.

       În timpul liber, îmi permit să am un job şi trei bloguri.

       Ce-mi place în mod deosebit ?

      Pe la trei ani îmi plăceau poveştile. Atât de mult încât îmi doream să fiu eu în locul personajului principal pozitiv. Nu simţeam graniţa între real şi imaginar,aşa că  pe la cinci ani, la moartea bunicii, am fugit de acasă în căutarea apei vii care ar fi readus-o lângă mine. 

   Poveştile îmi plac şi azi şi mă pot lăuda cu o  impresionantă colecţie: cele din copilăria bunicilor, a părintilor mei, a mea şi a copiilor mei. E  o plăcere pe care o împart cu copiii mei.

     Pe la 12 ani mi-ar fi plăcut să am o chitară şi un aparat de fotografiat. După ceva timp, le-am avut, însă doar aparatul foto s-a lipit de sufletul meu.

     Am şi astăzi primul meu aparat, un Smena cumpărat  cu 300 de lei economisiţi din banii de vacanţă. În facultate aveam şi propriul meu laborator foto în…baie. Am din acea perioadă o cutie uriaşă cu fotografii alb negru, la care mă mai uit din când în când împreună cu copiii.

    Pe la 17 ani mi-ar fi plăcut să fiu regizor de teatru. Ei bine, asta nu mi-a ieşit. M-a trezit brusc la realitate un prieten de familie spunându-mi să nu sper că mă aşteaptă vreun teatru cu braţele deschise să pun în scenă Hamlet sau orice  mi-ar plăcea mie, ci o să umblu din uzină în uzină şi o să regizez spectacole pentru Cântarea României.  A doua zi m-am apucat să învăţ pentru Drept.

    Îmi plac animalele. De fapt, ăsta este un punct  comun tuturor membrilor familiei mele. Casa noastră e un fel de Arcă a lui Noe. Orice animăluţ rătăcit îşi găseşte adăpost aici. Aşa am adunat 10 pisici şi 4 căţei.

      Cam atât despre mine. Despre blog , am scris deja în Bună tuturor!

      Mulţumesc pentru vizite.