Astăzi dimineață Margot și cu mine ne-am jucat de-a vânătorii de comori prin parc. Comoara – cîteva fâșiuțe de scoarță de copac cu mușchi verde. Odată căutarea încheiată, cu buzunarele doldora de verdețuri bine îmbibate cu apă, ne-am luat răgazul să facem câteva fotografii. Locuri cunoscute într-o altă atmosferă. Pustiu, cât vezi cu ochii. Doar un alt rătăcit se încumeta să ofere câteva firimituri păsărilor zgribulite. Ce dor mi-e de soare!
Dar, dragul meu prieten, stele sunt prea puține pentru câte ne dorim noi să vedem sub lumina lor.
Trebuie să fac ceva ca să am scuză că nu fac ceea ce trebuie de fapt să fac. Şi îmi plac cărţile. Asta sună promiţător.
All you need is less
Momentos que se foram cruzando com o meu olhar
Cronici despre politica, ganduri, filme, social media si in general despre societatea romaneasca
Recipes, advice, reviews, travelogues & news
Cine suntem cu adevarat?
Pentru o viață mai frumoasă
Gânduri, şoapte, verbe în strungi şi versuri…
Obsession driven to infinity
Blog Marius Andrei : cărți filme recenzii analogii antologii
Blogul reflectiilor despre viata
Doar citește!
Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.
Bon dimanche à toi!
Merci beaucoup
Aussi a toi!
Locul era pustiu, dar cel putin un chip vad ca era luminos chiar si asa 🙂 . Frimoase poze si mai ales pline de aer curat, lasa ca nu mai e mult si apare el si soarele. In maxim doua luni isi intra in drepturi 😀
Asa gandesc si eu…
frumos parc chiar daca ” plangacios”” minunata copila zambitoare ( viata la ei e simpla , imi place sau nu) .. ff ” cu subiect” poze !! adica au personalitate… iti spun ceva … mai fa …ai posteaza … si nu uita sa-i spui copilei parerea noastra despre ea … se va bucura … va fi mandra ca inseamna ceva „”!!
Ras si voie buna, cu exceptia momentelor in care framinta pamantul cu piciorusele, semn ca vrea sau nu vrea ceva. Eu ma topesc dupa ea si atunci…
Se pare ca ati avut o dimineata frumoasă impreuna. Mie asta imi spun pozele voastre. 🙂
Foarte frumoasa, in ciuda ploii…
În zile ca acestea ploaia, iarna, ninsoarea, cerul mohorât sunt doar detalii din decor… 🙂
Bine ca putem face abstractie de decor. Ar fi teribil de rau daca am fi nevoiti sa ne reglam starea sufleteasca dupa capriciile vremii. Ar insemna sa nu putem schita nici macar un zambet pe o vreme ca asta…
Știi vorba aceea ”Dacă viața îți dă lămâi, fă limonadă”?
Cred că ne putem folosi de fiecare decor, pentru că fiecare element are rostul lui. Sigur că preferăm soarele și căldura… dar cum le-am pute aprecia dacă n-am avea termen de comparație?
😀
Adevarat. Ba chiar as spune ca unele zile mohorate au un farmec aparte. Totul e sa nu pleci la drum cu o idee preconceputa. 🙂
Isolated time in a park is a great way to spend time ~ although I think you are right that in sunshine it would be nicer (although probably more crowded as well).
Sometimes I enjoy the crowded places. Everything depends on my mood.
I’m that way too… Nothing quite like a serene environment, but there are times when standing in the middle of a crowded street in Hong Kong feels just perfect 🙂
It is quite exciting to watch the people in crowded areas. 🙂
Beautfiul post indeed!…. Best wishes & Happy week to you ⭐ Aquileana 😀
Thank you. A happy week to you!