D-ale copilăriei

În căutarea culorilor primăverii, duminica trecută am făcut iar o excursie în Herăstrău. Lume multă, multă, cu greu am găsit o băncuţă pe care să stăm cât şi-au încălţat fetele rolele.

De luni încoace n-am mai făcut nimic spectaculos. Doar muncă la greu. Copiii vorbesc deja de vacanţă, îmi povestesc ce planuri au pentru „Şcoala altfel” şi visează la taberele de vară.

Shai tot nu se gândeşte la examenul ce va urma, e mai preocupat de banchetul de sfârşit de an, de petrecerea de ziua lui,  de filmele noi care au ieşit pe piaţă… În condiţiile astea, eu sunt foarte ocupată. Nu mai ştiu ce să-i spun, cum să-i explic cât de importantă este o şcoală bună. Lucrurile nu rămân aşa, după capul lui, dar trebuie să îl trag de mânecă la fiecare pas şi asta îmi ia foarte mult timp.

Printre picături, mă distrez scriind poveşti şi împletind mărgele. Cum povestea nu e gata, nu mă pot lăuda decât cu mărgelele:

Pofta de mărgelit şi încurajarea mi-au venit de aici. Doar că eu am o pasiune teribilă pentru pietricele, aşa că mi-am încercat norocul pe nişte jasp.

În rest, am teminat cu seria de vaccinuri pentru Teea şi am scos-o la aer. Are o fire plăcută şi nu se teme de nimic. Cred că nu realizează cât e de mică, de se încurcă cu atâta curaj printre câinii mari.

Şi a mai trecut o săptămână…

Aseară Shai a vrut să-şi ia o pisică în cameră. Şi l-a luat pe Costică. Care nu vrea să doarmă altundeva decât în cap. Nici la Shai   n-a făcut altceva, iar dimineaţă copilul meu era gata coafat:

Apoi am dat o raită prin cartier, după magnolii. Şi în timp ce eu eram ocupată cu fotografiatul, copiii  mei au încropit un picnic la marginea drumului:

De ce nu? Tot veneam de la piaţă şi aveam traista plină de covrigi…

Şi acum „recolta” de magnolii:

Era să uit! M-am mai răsfăţat cu ceva: mi-am cumpărat o magnolie. De anul viitor voi avea florile mele, în grădina mea. Nu că acum aş duce lipsă de flori, dar nu sunt magnolii!

O săptămână frumoasă tuturor!