Mica-mămica

By

Când am plecat în concediu am uitat să-i las prietenei mele pastiluțele magice pentru Mica, singura pisicuță rămasă nesterilizată. În ultima săptămână ne-am cam mirat de  pofta  ei de mâncare şi de proporţiile pe care le-a luat. Chiar o poreclisem „Şunculiţă”.  Dar într-un moment de tandreţe, Carola a constatat că şunculiţa Micăi se mişcă… Mica urma să devină mămică! 

Ziua cea mare nu s-a lăsat aşteptată. Joi pe la prânz a început să fâsâie şi să atace tot poporul felin şi canin, cu excepţia lui Cipic, pe care l-a luat frumuşel de ceafă, l-a aşezat pe păturică şi a început să-l drăgălească ca o mamă bună.   Locul nu i s-a părut suficient de bun, aşa că l-a cărat pe canapea, unde era cât pe ce să nască. Am încercat să-i ducem păturica în baie, dar  nu i s-a părut tocmai potrivit să nască acolo şi s-a instalat bine mersi în camera fetelor, în mijlocul patului Carolei!  Până la urmă a născut sub pat, însă cum a vrut să-şi care puiul imediat în pat, am încercat să ajungem la un compromis. Victoria obţinută se rezumă la asta: am protejat patul cum am putut mai bine, cu muşamale şi draperii vechi (mă gândesc acum că ar fi bine să scot şi salteaua), am pus păturica în coşuleţul lui Lady iar coşuleţul … în mijlocul patului! Un compromis care a mulţumit pe toată lumea, mai ales pe Carola, care se simte ca un bebe răzgâiat în patul părinţilor. Parcă ştiam noi ceva astă primăvară, de ne-am comandat un pat extra-extra-larg!

 Carola spune că primul pisic seamănă cu ea, fiindcă a fost la fel de grăbit să vină pe lume ca şi ea. Mă tem însă că acesta nu va supraviețui, nu a luat în greutate, în ciuda faptului că avem mare grijă să mănânce şi chiar îi suplimentăm mesele cu lăptic fără lactoză pentru bebeluşi (nu pentru că Mica n-ar avea lapte, ci pentru că el n-are suficientă putere să sugă).

Al doilea pisic s-a născut la o diferență de 36 de ore, când nimeni nu nu se mai aștepta la asta. Ce-i drept, Mica era cam umflată și ne temeam să nu fi rămas vreun pui mort înăuntru. „Abecedarele pisiceşti” recomandă  să chemi veterinarul dacă intervalul  dintre două nașteri e mai mare de 4 ore, dar veterinarul ne-a spus că nu-i o  tragedie, se întâmplă uneori ca intervalul dintre doi pui să fie mai mare. Dacă mama se simte bine, e vioaie, mănâncă şi îşi alăptează puii, nu e nici un pericol. Întârziatul nostru e ca un purcel: stă toată ziua atârnat de țâța maică-sii, una anume, iar dacă o scapă cumva, face un scandal nemaipomenit.

După-amiază vom face totuşi o vizită la veterinar, să-i facă Micăi o ecografie şi să-şi dea o părere în legătură cu Pricăjilă, poate reuşim să-l salvăm (am senzaţia că a început să sugă şi singurel).