D-ale copilăriei

Vinerea trecută a fost ziua de naştere a puştiului meu. Nu intenţionam să facem o petrecere  cu invitaţi, ci să-l serbăm în familie, cu o felie de tort şi un pahar de şampanie. Dar ce-am gândit noi nu s-a potrivit cu ce-au gândit alţii…

Dis de dimineaţă aveam probleme cu tortul. Puştiul vroia cheesecake, fetele voiau tort de ciocolată. Era ziua lui, nu puteam să fac ce vroiau ele, dar ca să-i împac pe toţi  am făcut şi una şi alta. Şi bine am făcut, fiindcă pe la ora cinci după amiaza     s-au anunţat şi musafirii. Noi şase cu ei patru, cu siguranţă nu era de ajuns un tort.

Tortul de ciocolată l-am făcut ca la ziua Carolei,  cu singura deosebire că l-am îmbrăcat în marţipan, colorat cu puţină cacao. Sărbătoritul a fost foarte încântat şi s-a manifestat decorându-l cu trandafiraşi modelaţi de el. A fost prima dată când am folosit marţipan, de obicei fac o glazură de ciocolată sau cranţ ( zahăr ars cu nucă). Nu am ştiut cum să întind foaia de marţipan, se tot lipea de făcăleţ şi tot puştiul m-a salvat: a pus marţipanul între două bucăţi de hârtie pentru copt şi l-a întins cu făcăleţul.  Tot el m-a învăţat să ung blatul de deasupra cu puţin gem, ca să aibă aderenţă foaia de marţipan. Apoi a luat hârtia de deasupra foii de marţipan  şi  a răsturnat glazura peste tort, ajutându-se de hârtia aflată sub ea.  La final şi-a admirat creaţia şi a declarat încântat că arată ca un tort de nuntă.     N-am reuşit să aflu de unde a învăţat asta, dar nu pot fi decât trei explicaţii: net, Tv Paprika sau profa de mate. 

Cheesecake-ul este un desert simplu şi răcoritor. Eu îi spuneam „tort de vară” şi foloseam brânză dulce de vaci.  Reţeta primită  de la un prieten de familie (bucătar italian) este cu brânză Quark. De data asta am făcut ca el, dar pe viitor voi face tot ca mine, nu este nici o diferenţă la gust, ci doar una  de preţ. Vă sfătuiesc însă să gustaţi brânza de vaci, iar dacă nu găsiţi una care să nu fie acră, mai bine faceţi ca el.

Iată reţeta:

Ingrediente: 600 gr.brânză Quark sau brânză dulce de vaci; 300 gr iaurt gras (grecesc, cremosso etc) sau frişcă; 125 gr. unt; 2 plicuri gelatină, o cană de zahăr; un pachet de pişcoturi de şampanie; zeama de la două lămâi; 600 gr fructe proaspete  sau din compot. Puteţi folosi şi fructe uscate (hidratate în prealabil).

Tortul se montează direct în forma cu inel detaşabil, pe care o ungeţi cu puţin ulei şi  o tapetaţi cu  hârtie de copt. Chiar dacă prăjitura nu se coace, o veţi scoate mai uşor   din formă  cu ajutorul hârtiei. Apoi pregătiţi pişcoturile tăindu-le la înălţimea tăvii . Într-un alt bol sfărâmaţi capetele rămase , le amestecaţi cu untul topit şi întindeţi compoziţia rezultată pe fundul tăvii. Aşezaţi pişcoturile   în picioare de jur împrejurul inelului formei. Daţi forma la frigider până preparaţi crema.

Crema:

Într-un bol mare mixaţi brânza Quark cu  zahărul şi zeama de lămâie. Apoi adăugaţi iaurtul sau frişca bătută şi la final,  gelatina ( hidratată în prealabil cu trei linguri de apă rece).  Mixaţi  încă câteva secunde.  Cu ajutorul unei linguri încorporaţi în compoziţie cam jumătate din cantitatea de fructe, apoi turnaţi compoziţia în formă. Decoraţi cu fructele rămase şi daţi prăjitura la frigider pentru cel puţin două ore.

Dacă folosiţi brânză de vaci, veţi observa că zeama de lămâie îi schimbă textura. Asta este motivul pentru care eu spun că o puteţi folosi cu încredere – în combinaţie cu sucul de lămâie ea va deveni la fel de fină şi cremoasă ca brânza Quark.

Prăjitura asta îţi permite multe modificări: poţi renunţa la pişcoturile de pe margine şi să foloseşti  pentru blat biscuiţi sfărâmaţi. Poţi  să nu pui fructe în compoziţie, ci doar deasupra sau o poţi decora  cu o gelatină de fructe.

Seara n-au mai contenit laudele la adresa sărbătoritului-bucătar, iar cadourile au fost pe măsură.